Timpu'

Domne, mă omoară timpul. În iulie nu am lucrat absolut deloc la nici o motocicletă. Serviciul şi promisiunea de a termina de înfrumuseţat casa anul ăsta mi-au răpit tot timpul. Nu pot să mă laud decât cu o vizită a lui Vadim din Basarabia, ocazie cu care am înmatriculat câteva motociclete printre care şi un BMW R35 din 1938.

Vadim mi-a adus şi elementele necesare asamblării unui alt MT16, acum sunt în căutare de motoare de BMW. Gabi şi-a făcut motorul brici la 16-le lui, dar tot nu îi place cum funcţionează motorul, e învăţat cu inimile bavareze.

Dan a.k.a. Cocos s-a apucat si mi-a mesterit o furca de mai mare dragul, acum o sa am si frana pe disc functionala. Ce ma enerveaza e ca nenea cu sablarea e pleca in concediu si cand am avut 2 ore libere nu am apucat sa sablez rotile, sa apuc ridic motocicleta pe roti.

Cam atat deocamdata cu luna asta saraca in realizari motociclistice, sper din august sa revin la forma maxima...castigam campionatul, e clar. Maxim, am zis!

A new day

Eram dator sa termin povestea de week-endul trecut, cand m-am apucat voiniceste cu Geani de vopsit nipranele. Interesant e ca ma consultasem si cu prietenii si cu sotia in privinta alegerii culorii, fiecare a venit cu cate o idee, dar stiti cum am ales pana la urma culoarea. Cand m-am dus sa mai cumpar o cutie de negru, sa termin de vopsit acareturile, am intrebat-o pe tanti de la magazinul Policolor daca are vreo combinatie de gri-albastrui, femeia mi-a dat o cutie de vopsea sa vad cum arata, asa ca in urma principiului vazut-placut, motocicleta a inceput sa capete culoare vantului turbat. Geani si-a termin de vopsit motocicleta in kakiul militar, o motocicleta la care a lucrat cu pasiune, ajungand chiar si la munca de jos, dupa cum se observa in imaginaea in care isi vopseste atasul, iar eu nu am ratat ocazia de a imi demonstra calitatile tehnice prin care mi-am lasat amprenta pe partile nevazute ale atasului.

Picturile rupestre

"Placut" surprins de preturile nesimtite cerute de diverse personaje din Bucuresti care au pretentia sa ii numesti vopsitori, ma hotarasem sa duc motocicleta la vopsit la cineva din Topoloveni-Arges, un copil serios cu preturi de bun simt. Din pacate, distanta si obligativitatea neparasirii localitatii (serviciul, na), m-au obligat sa ma obisnuiesc cu gandul ca vopsitul va fi executat tot in regie proprie. Si cine altul putea fi mai potrivit pentru asta decat...Geani.
Week-endul care de abia a trecut, in paralel cu Bucharest Car Classic Show, am organizat la nenea Marius in atelier o sezatoare, unde m-am prezentat eu, Geani, Cristi si bineinteles proprietarul atelierului.

Dupa ce in prealabil grunduisem cu simt de raspundere cadrul de atas, jentile si tot ce mai adusesem de la sablat, a urmat si momentul vopsirii.

Trebuie sa recunosc ca am fost cam neinspirat in alegerea vopselei, astfel incat, la o jumatate de ora dupa ce a fost vopsit cadrul...

iata cum arata. Geani a dat toata vopseaua jos, incat a ramas baza de vopsire la fel cum arata o zi mai inainte.

Am schimbat vopseaua, am luat si o mica teapa de la un prieten, ca asa e pe la noi hora asta, si Geani a revopsit cadrul, ti-e mai mare dragul de el acum, asa plasticat cum arata.