Micul boxer

E mic pentru că este mezinul boxerelor cunoscute de la Zundapp, deşi mezinul de drept al familiei boxerelor fabricii din Nurenberg este Zundapp K400. Micul boxer se numeşte Zundapp K500, a fost născut în 1938 şi de joia trecută a intrat în colecţia motocicletedeepocă. Ştiam istoricul motocicletei şi ce a întreprins fostul deţinător, un început de restaurare care s-a terminat un pic lamentabil, din cauza nerăbdării, costului mare de achiziţionare a pieselor de schimb, lipsei de informaţii ş.a. Motocicleta a fost recondiţionată în 1996 de fostul proprietar, a înmatriculat-o cu numere noi şi de atunci nu s-a mai circulat cu ea, a depozitat-o undeva într-o anexă la un bloc şi acolo a rămas până la momentul cumpărării.

Deocamdată atât despre el, în următoarele săptămâni o să ne ocupăm să-l pornim, să-i efectuăm reglajele necesare, poate şi o scurtă plimbare şi apoi înapoi la proiectele noastre.

Şi melcul, ţuşti!

Ei uite, aşa lucrez şi eu. Stau ca pensionaru câteva zile fără să fac nimic (de fapt fac chiar multe, la serviciu şi acasă, astfel încât nu îmi mai rămâne timp deloc pt pasiune) şi apoi pac, într-o zi fac ca Făt-Frumos, repede şi bine. Dacă zilele trecute Gabi a trecut pe la mine să ne consultăm ce aripă să pun pe faţă la Nipru, şi bineînţeles nu a rezistat să nu pună mâna el pe flex să facă ceva (deşi eu îl chemasem la o pizza ţărănească), astăzi am reuşit să termin în mare parte vopsirea motocicletei.

Presat de timpul pierdut în care am aşteptat să se redeschidă uzina de sablare şi nerăbdător să mă plimb cu hibridul bavarezo-Ivan turbinca, l-am chemat pe Giani la o noua sedinta de vopsit. Şi normal că azi chiar s-a tras, că se citea pe mine impacientarea, se vede că mă mănâncă palma de ceva plimbare cu ataşul. Ne-am gazat, am tras pe nas de mă doare şi acum capul, am dat cu grund, cu vopsea cu întăritor, cu vopsea superplastic şi cu albastru miliţian, nu vreau să mă gândesc care e culoarea finală din nasul meu sau din plămâni. Mă, da' când vezi cum se umple aripa de culoare, chiar nu mai contează, poa' să miroasă a aurolac şi tot tragi cu nesaţ în piept aerul ăla plin de vapori.

Sunt mulţumit că am terminat şi cu furca în sfârşit, mai trebuie doar să vopsesc roata faţă şi de luni mă apuc de ansamblat, sper să nu prind vreo deplasare cu serviciul.

A mai picat cate o portocala, cate o motocicleta

Eh, si mi-am mai cumparat o motocicleta. Urmaream de ceva vreme sa imi cumpar si modelul asta, doar este fratele vitreg a M-72 meu preferat. Si aici vorbim despre un M61, continuatorul rusesc a M72 (sa nu uitam ca Niprul este continuatorul ucrainiean), motocicleta ce ma asteapta saracuta in Moldova sa ma duc sa o ridic. Cel mai probabil luni seara motocicleta va ajunge in Bucuresti, nu am timp sa ma duc dupa ea in week-end intrucat vreau sa merg la intrunirea de comuniste, iar cel care mi-a facut cunostiinta cu ea este deja, la ora asta, pe drum spre Mizil. "Albastrica" pare destul de bine inchegata, bineinteles ca o asteapta o restaurare made by "motocicletedeepoca.ro", trebuie sa stea bine cu farul sus langa M-urile celelalte.

Intrunirea de comuniste

Week-endul acesta se va desfasura la Baile Boboci, langa Mizil, o intrunire prieteneasca de motociclete clasice si comuniste.

Harta am pus-o spre exemplificarea locatiei. Speram sa se adune cat mai multi participanti, in functie de problemele bugetare, adica alea de serviciu, apar si eu cu Gabi pe acolo cu 2 clasice.

La buna vedere!

Rotile.

Of, am reusit si cu rotile astea. Am tot tras de ele sa le termin, m-am milogit de diversi Gigei de la sablare si in final le-am sablat tot acolo unde am sablat si pana acum, numa ca am schimbat Gigelul care sableaza. Asta e dublu la pret fata de mosul meu, numa ca face repede si face bine.

Aseara, dupa ce am luat rotile de la sablat, am mai alergat cu Giani pana pe la 10 seara dupa grund, ca deh, se terminase si noi uitasem, si pe la 10.30 Giani a inceput sa le grunduiasca. Tarziu in noapte, pe la 1, le-am terminat si de vopsit. Bineinteles ca ajuns cu ele acasa, nu am rezistat si am inceput sa le montez pe motocicleta, de mi-au iesit vecinii pe balcon si m-au "felicitat" pentru modul deosebit in care reusesc sa le intretin somnul de frumusete. Ehh, ce mai tura-vura, azi si maine ma dedic serviciului, de sambata, daca nu plec la Mizil sau cu serviciul pe la Alba, incep sa pun motocicleta pe obezile ei.

Furca

Vă povesteam fugitiv într-un episod anterior despre furca care va echipa Bemvenipra. Este o furca de tip leading-link, denumită şi furcă tip Earles. La Ural acest tip de furca este cu frana pe disc, cum este modelul prezentat, pe cand la Nipru frana este pe tamburi. Ţinând cont de faptul ăsta şi de armăsarii motorului de bemve, sunt nevoi să trec si eu pe furca pe disc, să am o frânare mai eficientă. Am folosit o roată de Yamaha XS400, mulţumesc Bebe de la Câmpia Turzii pentru roată, un etrier oarecare de la o japoneză şi priceperea strungarilor de la Casa Poporului...care au dat un chix mic de 2 mm, uşor remediabil. Tre să mai construiesc o tijă care să susţină etrierul în partea din spate, dar deja ce a fost mai greu a trecut. Tot meritul pentru modificarea furcii îi revine lui Dan a.k.a. Cocoş, senchiu, strong man.

Cuplarile sub clar de luna

Gata domne, am reinceput munca. M-am plictisit in concediul asta, afara e canicula si nu pot sa muncesc nimic ziua, dar sub clar de luna, noaptea, avem inspiratie. L-am cuplat pe Gabi la bateria Duracell si am demarat cuplarea cutiei de Nipru la motorul nemtesc. Am studiat pe net mai multe metode de cuplaj, facute de polonezi, francezi sau austrieci, si din toate metodele pe care credeti ca a ales-o Gabi? Pe a lui, bineinteţeles, că nu putea să nu conceapă şi geniul român o metodă. Şi din ce ne vorbirăm noi, pare destul de bine închegată. Deocamdată, Gabi nu m-a lăsat să postez foto şi să încep să vă prezint cum se face cuplajul, a spus ca asta o s-o facem după ce face minim 1000 km nipranu şi metoda o să arate că nu are lipsuri.

Normal că înainte să ne apucăm de Niprilă a trebuit să mai ciocănim, să sudăm, să polizăm, că altfel nu merge treaba.