Ambreiaj, tija, greseala, minune, exaltare

Of, cateodata ma gandesc ca e bine ca nu m-am nascut prin Germania, Austria sau alte tari din astea necunoscute de noi ca nivil de civilizatie. Unde gaseam eu strungarul care sa imi lucreze duminica sau meseriasul care sa imi confectioneze discul de ambreiaj conform desenului tehnic si care sa nu ma rupa la bani. Mi-am confectionat la nenea Vali de pe Viilor placa de ambreiaj si cand l-am pus pe cutie, a picat excelent.

Pentru realizarea discului, am folosit un disc folosit de Nipru, dar cu o canelatura impecabila (oricum, are Dani stoc de piese noi de Nipru), "rectificat" pe strung si apoi batute ferodouri pe dimensiune.

Aseara, am avut o mica ciondaneala cu Gabi cu privire la lungimea tijei impingatoare, pana la urma am pus in balanta si a castigat experienta lui, dar care s-a soldat cu o greseala de 3 mm, astfel incat astazi a trebuit sa refacem tija, ceea ce a presupus mai multe ore de munca.

Ei, si aici am terminat cu motorul, am reusit "minunea" de a termina cuplarea, depasind cu 2 saptamani termenul pe care mi-l propusesem pentru finalizare. Starea din titlu, aceea de exaltare, provine de la modul in care functioneaza ambreiajul si de la modul in care s-a reusit cuplarea motorului prin solutii romanesti, cred eu superioare altor modificari vizualizate pe siteuri poloneze sau frantuzesti.

Dimineata am vizitat si expozitia de la Mall Baneasa, "O istorie pe doua roti", dar despre asta vorbim maine.